PoliticaStiri

Iohannis, pe primul loc la încredere. Orban, probleme în propriul partid! Sondaj BCS

Views: 71

Distribuie

Astfel, 43% dintre români declară că au încredere în Iohannis, în timp ce 56% îl privesc cu neîncredere pe președinte. El este urmat de o figură non-politică, Principesa Margareta, cu un raport încredere-neîncredere de 31%-55%.

Cioloș „i-a luat fața” lui Barna, Firea lui Ciolacu

Pe a treia poziție se plasează Traian Băsescu, cu 29%, urmat de liderul PLUS și fost premier și comisar european Dacian Cioloș, cu 27%, și primarul PSD al Capitalei, Gabriela Firea, cu 26 de procente.

Urmează, în ordine, premierul și președintele PNL Ludovic Orba (24%), liderul Pro România Victor Ponta (23%) actorul intrat în Partidul Verde și jurat la „Românii au talent” Florin Călinescu (22%), la egalitate cu fostul ministru al Învățământului Ecaterina Andronescu (PSD) și liderul USR Dan Barna.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu se bucură de încrederea a 21% dintre români, urmat imediat de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan (20%), ministrul PNL al Justiției Cătălin Predoiu (19%), fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, acum la PMP (18%), ministrul Economiei Virgil Popescu (17%), la egalitate cu liderul ALDE, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu.

La 16% sunt trei persoane – Nicușor Dan, candidat independent la Primăria Capitalei (dar susținut de PNL și USR-PLUS), ministrul PNL al Învățământului Monica Anisie și președintele interimar al PSD Marcel Ciolacu.

Raluca Turcan, vicepremier PNL și șeful UDMR Kelemen Hunor își împart următoarea poziție, cu 15% cotă de încredere, urmați de Claudiu Năsui de la USR (14%), Paul Stănescu și fostul premier Viorica Dăncilă de la PSD (13%). Nicolae Bănicioiu de la Pro România încheie clasamentul cu 12%.

Probleme în partid pentru Orban și Tăriceanu

Dacă la capitolul încredere în general premierul Ludovic Orban stă decent, în ciuda erodării accelerate pe fondul blocajului și problemelor economice generate de pandemia de coronavirus chinezesc, în partid are probleme serioase.

Și asta fiindcă se bucură de încrederea a doar 46% dintre votanții PNL, în timp ce 51% dintre cei ce votează cu partidul pe care îl conduce îl privesc cu neîncredre.

Într-o situație la fel de complicată se află și liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu, privit cu încredere de doar 42 la sută dintre votanții formațiunii sale, și cu neîncredere de 58%. Din fericire, spre deosebire de Orban, niciunul n-a spus că nu-l cunoaște.

Premierul Orban poate fi însă liniștit deocamdată, pentru că nimeni din PNL nu-i „suflă în ceafă” serios. Rareș Bogdan este la 41% încredere/46% neîncredere, tot pe votanți PNL, iar Raluca Turcan la 30%/55%.

La PSD lucrurile sunt clare, deși Marcel Ciolacu e bine văzut de propriul electorat (60% încredere/34% neîncredere), are în față, la mare distanță, două colege.

Caseta tehnică a sondajului

Sondajul a fost efectuat în perioada 1-7 mai 2020 pe un eșantion național de 1.545 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României.

Eșantionul construit a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 straturi rezultate din intersecția a 8 zone (8 regiuni de dezvoltare) cu 5 tipuri de localități urbane și regionale. Au fost realizate în plus 155 interviuri românilor aflați în diaspora (10%).

Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-2,7% la un interval de încredere de 95%. Adică dintr-o sută de eșantioane identice 95 vor da aceleași cifre cu o eroare de +/-2,7% și doar 5 vor da cifre cu erori mai mari. Eșantionul reproduce structura socio-demografică a populației nu doar pe județe, regiuni de dezvoltare și tipuri de localități (orașe mari, orașe mijlocii, orașe mici si comune), ci și pe sexe și ocupații.

Rezultatele au fost ponderate pe nivel de educație și grupe de vârstă, deoarece la sondajele online și prin telefon persoanele vârstnice și cele cu studii elementare răspund mai greu la întrebările din chestionar.

Persoanele intervievate domiciliază în 148 localități urbane și rurale din toate județele țării.

Interviurile s-au realizat prin telefon (75%) și online (25%). Operatorii de interviu și coordonatorii BCS au trimis sms și mailuri, apoi au dat telefoane oamenilor care au răspuns în trecut la alte sondaje și care fuseseră selectați prin pas statistic din anumite zone corespunzătoare unor secții de votare. S-a păstrat astfel principiul probabilist de selecție a participanților la cercetare. În diaspora și în anumite comunități în care sondajele prin telefon s-au desfășurat cu dificultate (de ex. în comunitatea maghiară, în rândul oamenilor cu studii elementare, în rândul agricultorilor, etc), sondajele s-au realizat online, un link cu chestionarul fiind postat pe câteva pagini de facebook și trimis pe mail sau sms unor oameni selectați aleator.

Sondajul a fost coordonat de Bruno Ștefan, Eugen Galitu și Călin Roșu.

Cercetarea a fost finanțată de Comitetul Național al Românilor-Americani Republicani din Statele Unite ale Americii (www.romanian.gop).

Morgan spara a zero: “Asia Argento fu crudele e Bugo mi ha sfruttato”
Milano, l’idea del Pd: “Silvia Romano in Comune per parlare della sua esperienza”

DE CITIT

Articole similare

Menu